Clima perimetrului cercetat este temperat - continentală, având urmatorii parametrii:
- temperatura medie anuală .............................................. +10,2°C
- temperatura minimă absolută ......................................... -31,0°C
- temperatura maximă absolută ........................................ +40,6°C
Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 753 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
-iarna ....................................161,6 mm
-primăvara.............................193,7 mm
-vara .................................... 209,3 mm
-toamna ............................... 188,4 mm
-nebulozitatea este maximă atunci când, într-o regiune, cerul este acoperit în întregime cu nori (gradul de acoperire este de 8/8). În funcţie de plafonul norilor, adică de înălţimea bazei lor deasupra suprafeţei solului, se poate vorbi de nori joşi, medii şi înalţi.
-durata strălucirii soarelui este de 1350 ... 1600 ore/an
Regimul eolian Vânturile predominante sunt: Crivăţul, Austrul, şi Băltăreţul.Schimbările climatice care au loc conduc către o degradare a factorilor climatici, ce se manifestă prin lipsa precipitaţiilor, creşterea temperaturilor, diferenţe mari de temperatură pe intervale mici (zi-noapte). Regimul vânturilor este determinat, în aceasta zonă, de activitatea principalilor centrii barici, respectiv anticicloanele azoric şi euro-asiatic (iarna) şi ciclonul mediteranean.
Vegetatia şi fauna
Pădurea reprezintă principalul habitat al animalelor. Indiferent de speciile componente, aici animalele găsesc adăpost, protecţie, refugiu.
Pădurile fac parte din grupa zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenţă mai mare a gorunetelor pe versanţii însoriţi şi a făgetelor pe versanţii umbriţi.
În această zonă se remarcă pătrunderea puternică a speciilor submezofile ( cer şi gârniţă ) care împreună cu gorunul şi fagul formează amestecuri complexe.
Gorunul (Quercus polycarpa ) este apreciat pentru lemnul preţios, gârniţa ( Quercus frasinetto ) rezistentă la secetă, fagul, carpenul ( Carpinus betulus ) şi în mică măsură stejarul ( Quercus robur), frasinul, ulmul ( Ulmus minor ), mesteacănul care constituie o adevărată plasă de susţinere a solului.
În stratul arbustiv o frecvenţă mare au cornul ( Cornus mas ), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), păducelul ( Crataegus nonogyna ), porumbarul ( Prunus spinosa ) şi măceşul ( Rosa canina ).
Zăvoaiele se întâlnesc de-a lungul văii Jiului,
fiind cunoscute şi sub numele de păduri de luncă.
Acestea sunt alcătuite din arbori cu lemn moale : plopii ( Populus alba, P. nigra şi P. trenula), fie prin sălcii ( Salix alba, Salix fragilis ).
Plopul este răspândit pe grindurile mai înalte, mai puţin expuse inundaţiilor, cu soluri mai nisipoase, în timp ce salcia preferă zonele mai joase cu exces de umiditate.
Fauna este diversificată şi este reprezentată de animale specifice zonelor deluroase cum ar fi : vulpea ( Vulpes, vulpes ), iepurele de câmp ( Lepus europaeus ), căprioara ( Capreolus capreolus ), mai rar mistreţul ( Sus serofa ).
Păsări permanente – piţigoiul ( Parus major ), vrabia ( Passer domesticus ), coţofana ( Pirca, pirca), ciocănitoarea ( Dendrocopos major ), mierla neagră ( Turdus merula ) ş.a.
Păsări migratoare – rândunica ( Hirundo rustica ), cucul ( Cuculus conorus ), pupăza (Upupa epopa), pitpalacul ş.a.
Păsări prădătoare – cioara grină ( Corvux cornix ), uliul ( Accipiter gentilis ), şoimul.
Dintre reptile amintim : şarpele de casă (Natrix, natrix), guşterele ( Lacerta viridis ). Toate acestea întregesc cadrul natural al comunei Plopşoru.
Flora este specifică fâneţelor, cu numeroase plante medicinale: sunătoare, muşeţel, măceş, mur, podbal, pătlăgină, trifoi, urzică, sulfină etc.
În luncile înguste se întâlnesc pajişti cu specii de pir roşu (Festuca pratentis), piciorul cocoşului (Ranunculus), pir (Cynodanctilon) şi specii silvice de salcie, arin etc..
Vegetaţia cultivată este de o mare diversitate, datorită condiţiilor climaterice care permit acest lucru. Exceptând zona de munte, în judeţul Gorj se cultivă, pe arii extinse, plante cerealiere, legume, plante tehnice, diferite specii pomicole, viţa de vie, inclusiv unele specii specifice climei calde.
